Faceți căutări pe acest blog

miercuri, 2 februarie 2011

Pagina 1

                 Dupa ore, Roxana si Greta se duc intr-un club. Acolo erau Alexandru si prietenii sai. Acestea sunt invitate la masa unde era Alexandru deoarece acolo erau si cativa colegi de-ai Gretei.
                 Stau ei de vorba, rad, barfesc profesorii (in special profu' de geografie). In tot acest timp, Roxana se uita doar la Alexandru urmarindu-i fiecare miscare. Fiind mai multe persoane la acea masa, nimeni nu observa ca Roxana a scris un biletel.Acesta ii era adresat lui Alexandru, care nici macar nu banuia ce se v-a intampla in urmatoarele 5 minute.
                  Dupa ce termina de scris biletelul, Roxana ii zice prietenei sale ca se duce afara pentru a putea vorbi la telefon. Aceasta se ridica, i-ar cand ajunge in fata lui Alexandru, se preface ca are tendinta sa cada peste el. In timp ce Alexandru crede ca Roxana v-a cadea, si acesta o prinde in brate pentru a nu se lovi, aceasta ii pune biletelul in mana si ii face semn sa taca pentru a nu afla ceilalti. Roxana se ridica in picioare si pleaca afara.
                   Curios din fire, Alexandru se duce la baie si citeste biletelul: "Te rog sa vii pana afara pentru ca vreau sa vorbesc ceva cu tine. Urgent." Acesta se intoarce la masa, nestiind ce sa faca. Sta 2 minute dupa care se duce afara. Acolo il astepta Roxana care isi pierdu-se increderea ca acesta v-a mai veni. In plus, inghetase de frig, insa pentru iubire trebuie sa treci peste orice obstacol, chiar daca acest obstacol reprezinta gerul aprig si fulgi de nea dragalasi, dar reci si nemilosi.
                    In cele din urma ajunge si Alexandru afara.Cand il vazu Roxana, se topise toata. Nu credea ca o sa apara. Simtea cum pamantul ii fuge de sub picioare, dupa care ii veni sa lesine, si de parca nu ar fi fost de ajuns,uita-se cum sa mai vorbeasca si ce trebuie sa vorbeasca.Alexandru incepe discutia:
 - De ce m-ai chemat? Ce era asa urgent?
 - Poi vezi tu...numai rezist...adica nu mai suport sa stau si sa plang dupa tine si nici macar nu am facut nimic ca sa vorbesc cu tine despre ce simt. Poate stii ce vreau sa zic, dar cred ca cel mai bine ar fi daca ti-as spune eu.Asa ca te rog sa ma asculti si sa nu zici nimic pana nu termin ce am de zis.
                    Alexandru fiind curios sa vada ce v-a zice, o asculta pe Roxana si nu o intrerupe:
 - Nici macar nu stiu cu ce sa incep...Eu simt ceva pentru tine si vreau sa stiu daca tu simti la fel. Adica am incercat de mai multe ori sa-ti zic asta, s-au macar sa-ti arat, dar niciodata nu reuseam. Deoarece la vorbe nu ma pricep, am incercat sa-ti zic ca tin la tine, prin scris. Adica am scris pe blogul meu unele momente petrecute impreuna luate dintr-o mica pagina din jurmalul meu, pentru a te face sa-mi dai un raspuns. Am incercat sa te fac sa-ti dai seama prin unele statusuri de pe mess sau prin mass-uri, dar degeaba. Am incercat orice, dar nu mi-ai dat nici macar un raspuns.
                  Dupa ce spune tot ceea ce gandeste si ce simte, Roxana se aseaza pe o banca si izbucneste in plans...

      {{=Aceasta poveste are doua finaluri.=}}

                1.Alexandru auzind toate acestea incepe sa rada si ii spune Roxanei ca e penibila si nu vrea sa o mai vada sau sa o mai auda vreodata. Acesta o lasa plangand si se intoarce la prietenii sai. Dupa cateva secunde se ridica si Roxana de pe banca, se duce, isi i-a geanta si geaca, iese afara si pleaca cu gandul de a se sinucide.Greta nestiind ce s-a intamplat incearca sa o ajunga din urma pe Roxana. Insa era prea tarziu, Roxana se sinucise deja, taindu-si venele.

                2.Alexandru se aseaza pe banca si incearca sa o linisteasca pe Roxana spunandu-i ca si el simte acelasi lucru ca si ea, doar ca ii era frica sa recunoasca, si ii pare rau ca nu a facut el primul pas. Roxana se uita la el zambind. Acum era fericita deoarece iubirea este reciproca. Se imbratiseaza si privind unul in ochii celuilalt, se saruta.

   {[( In timp ce redactam aceasta poveste, iata ce mi-a trecut prin cap...cred ca e cel mai destept lucru pe care l-am gandit vreodata: "Uneori iubirea te poate face sa plangi, dupa care te baga la 2 metri sub pamant, lasand in urma ta macar o singura persoana ce v-a plange dupa tine toata viata. In plus cel pentru care ai facut acest pas nici macar nu-si mai aduce aminte ca ai existat vreodata." )]}